Scriitor român – prozator, romancier, scenarist, reporter. Autor al Cireșarilor.
Constantin Chiriță s-a născut pe 12 martie 1925, în comuna Ibănești, județul Vaslui, într-o familie de învățători – Ion Chiriță și Clara Chiriță (Mironescu).
Clasele gimnaziale și primele două clase liceale le-a absolvit la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, iar ultimele două la București. A urmat Politehnica din București, dar nu a finalizat studiile, alegând să se dedice literaturii și jurnalismului. Ulterior, de la 19 ani, a fost redactor la ziarul Scînteia și a lucrat pe șantierul de la Bumbești-Livezeni, experiența muncitorească animându-i scrierile.
Debutează ca scriitor în 1949 (Matei Ion a cucerit viața – nuvele), scrierile sale inițiale fiind în parte creații în stilul realismului socialist (singurul gen literar admis atunci). De-a lungul vieții a fost redactor al unor reviste literare, scriind cu precădere în Luceafărul și Sportul literar, și colaborator al altor reviste sociale și politice din țară.
S-a remarcat ca romancier (Întâlnirea, Pasiuni, Livada, Trilogia în alb etc.), scenarist și dramaturg (Adâncimi), dar a fost și un eseist virtuoz. Cele mai populare scrieri ale sale – și cu siguranță unele dintre cele mai vândute și iubite romane din literatura română – sunt romanele din seria Cireșarii, o serie dedicată în special tinerilor.
Un idealist principial, Constantin Chiriță a lăsat ceva din ideologia, caracteristicile și valorile vremii să pătrundă într-o parte dintre romanele și personajele sale, dar a reușit să păstreze multe scrieri și eroi departe de orice notă politică. Astfel, Cireșarii rămâne un exemplu uimitor de maxim succes în epocă, în ciuda faptului că textul și personajele sunt complet apolitice (nu au opinii politizate, nu știm nici măcar dacă fac parte din organizațiile vremii pentru tineret etc.), caracterul naiv, sincer, altruist și atemporal al eroilor fiind, probabil, una dintre cheile succesului întins peste decenii.
A fost premiat de către Uniunea Scriitorilor pentru proză și dramaturgie și a deținut funcția de vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor între 1977 și 1988, an în care alege să părăsească România pentru a se stabili în Germania.
Constantin Chiriţă a fost căsătorit cu scriitoarea de origine germană, originară din Timişoara, Gertrud Gregor, împreună cu care a avut trei copii, Victor, Diana și Adrian. A decedat la vârsta de 66 de ani, pe 14 noiembrie 1991, în Bonn-Konigswinter, lăsând în urma sa o nemuritoare moștenire: personajele frumoase, aventurile memorabile și sămânța iubirii pentru citit au găsit inima atâtor generații.
Îl iubesc pe Chiriţă înainte de orice, pentru că spiritul lui n-ar putea să rămână măcar o secundă într-o colivie, fie ea chiar şi o colivie din zahăr colorat.
Chiriţă a avut parte de multe întâmplări rele, dar a trecut prin ele nejefuit şi, inteligenţă cultivată, şi-a păstrat mereu focul bucuriei nestinse. […] Toţi adolescenţii din România care au citit romanul Cireşarii (unii l-au citit de şapte, opt sau nouă ori) sunt încredinţaţi că Titi Chiriţă e bun prieten cu Winetou şi că au dus împreună multe bătălii din care au ieşit învingători. Eu însumi mă gândesc că treaba poate să fie adevărată, altminteri de unde puterea lui de-a ne întoarce pe toţi, la mirodeniile care ne umpleau zilele copilăriei?! Marea lui biruinţă e aceea de a fi oprit himerele din drumul risipirii. Nu, niciodată nu e prea târziu să rămânem tineri!
Fănuș Neagu
Scriitor, dramaturg, scenarist
– Extras din „Cartea cu prieteni”, 1979 –
Şi-a mitizat cei trei copii, făcând din ei personaje memorabile.
Nu l-am cunoscut pe Constantin Chiriţă decât din evocările colegilor. Se pare că era un om blând pe care succesul uriaş al Cireşarilor (a fost şi unul financiar) şi ascensiunea importantă în rândul breslei nu îl schimbaseră. Mulţi şi-l amintesc ca pe un coleg exemplar. Era probabil un om şi un tată bun.
Horia Gârbea
Scriitor și dramaturg
– „Destinul cireșarilor nu s-a încheiat odată cu jocurile în rețea” (parțial) • interviu realizat de Monica Andronescu și publicat de jurnalul.ro, 2010 –
Secretul unei formule de succes
Deși orice rețetă de acest gen rămâne imposibil de stabilit cu precizie, să trecem în revistă măcar unele dintre elementele care asigură șarmul romanelor din seria Cireșarilor. Ar fi, înainte de toate, talentul de prozator al lui Chiriță. Autorul știe cum să construiască un roman – și încă unul scurtcircuitat de firele suspense-ului –, cum să schițeze un personaj și să-l facă viu în ochii cititorului. Fiecare roman este construit pe mai multe planuri paralele, care se intersectează la un moment dat; schema este menținută la nivelul fiecărui capitol, unde subcapitolele se succed rapid și trec, de regulă, de la un personaj la altul și de la un plan de acțiune la celălalt. Intervine dozarea suspense-ului: aici Chiriță este maestru, reușește să țină până la sfârșit cititorul cu sufletul la gură. […]
Oana Soare
Critic literar, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu” al Academiei Române
– Extras din prefața la Cireșarii, volumele I-V, Editura Roxel Cart, 2017 –
O carte se scrie cu temperament, cu suflet, cu dăruire, cu tot ce ai.
Ca orice copil, ca orice adolescent, căutam niște cărți care să mă reprezinte pe mine, mai ales în visurile mele, mai ales în dorințele, în cutezanțele mele, în această idee de zbor care caracterizează adolescența. Cireșarii nu sunt altceva decât cărțile pe care eu am vrut sa le citesc cândva. […]
Nu vreau să spun fraze mari… Datoria literaturii este să redea un tablou reprezentativ al sufletului adolescentului… cu frumusețile lui, cu durerile lui, dar mai ales cu această sete nemaipomenită de zbor care caracterizează vârsta.
Constantin Chiriță
– Interviu acordat Televiziunii Române, București, 1977 –
TVR • Emisiunea Scriitorul și epoca sa – 1977, redactor Victor Crăciun • Interviu cu Constantin Chiriță (parțial)
Un om frumos e foarte greu de învins.
Ne-am crescut copiii lăsându-i să-şi trăiască firesc atât copilăria, cât şi adolescenţa. Nu au învăţat să citească de timpuriu. Calităţile lor, cu care mă mândresc, sunt calităţi morale. Nu mint, nu înşală, nu sunt niciodată falşi. Şi nu vor fi nepregătiţi pentru viaţă, nu. Un om frumos e foarte greu de învins.
Constantin Chiriță
– Extras dintr-un interviu acordat de Constantin Chiriță lui Florin Mugur, 1972 –
Cred că-şi iubea adolescenţa şi copilăria.
A dat odată un interviu şi a fost întrebat de un reporter cum şi-a crescut copiii: „Dom’le, noi i-am crescut frumos. Să vadă frumosul în viaţă”. Asta cred că-i plăcea: să vadă partea bună a lucrurilor. Şi cred că a avut tot timpul minte de adolescent. Cred că-şi iubea adolescenţa şi copilăria. Şi era dependent de poezie. De aceea şi prietenia lui extraordinară cu Nichita. Şi eu trăiesc foarte mult în poezie, şi asta datorită lui.
Victor Chiriță
– Extras din „Am fost cireșar toată viața mea” • interviu realizat de Monica Andronescu și publicat de jurnalul.ro, 2010 –
Cireșarii s-au născut într-una din clipele cele mai grele din viața autorului.
…Când s-a aflat ca soția lui era fiica unor „dușmani de clasă”, a fost concediat de la toate redacțiile. A supravietuit ca ghost writer (el scria, alții semnau) și a luat hotărârea să scrie o carte atât de frumoasă încât să nu poată fi refuzată de nicio editură. Așa s-au născut… Cutezătorii. A trimis manuscrisul Editurii Tineretului și, într-adevăr nu i-au refuzat publicarea. Însă după câteva zile editura l-a informat că nu poate folosi titlul Cutezătorii fiindcă editura tocmai a lansat o colecție cu același nume. Pe vremea acea locuia cu soția însărcinată și cu micul Victor pe strada Cireșului din București. A fost o coincidență norocoasă. Le-a dat grupului de tineri din roman numele Cireșarii.
Diana Chiriță
– Câteva rânduri despre Constantin Chiriță, 2021 –
